A lucra sau a nu lucra, asta-i întrebarea!

Zilnic, peste 100 de oameni pleacă din Republica Moldova. Fie din cauza situației politice, fie din considerente economice, oamenii aleg să-și construiască viitorul în afara țării. Avem mii de posturi vacante, antreprenorii sunt mereu în căutarea angajaților de valoare, dar, cu toate acestea, oamenii aleg să plece.

Au trecut timpurile când era greu să găsești un post de lucru în țară. În aceste momente, la oficiul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) sunt înregistrate 4241 posturi vacante.

Dumitru Slonovschi

O bună parte din tinerii mai elevați, mai înțelepți aleg să fie self-employed fie antreprenori. Mulți, încă din facultate, se gândesc cum pot începe o afacere, cum pot face bani, mai puțin auzi tinerii de la facultate să zică că caută un job bun.

Întrebări și răspunsuri

Sunt sau nu locuri de muncă în Moldova?

4241 posturi vacante la ANOFM, alte 5064 locuri de muncă disponibile pe un site specializat în recrutarea personalului. Se caută programatori, specialiști în domeniul financiar și administratori, lăcătuși, zugravi și cusătorese. Salarii de la 3.500 până la 30.000 de lei, în Chișinău, Bălți, Ștefan Vodă, Drochia și alte centre raionale, cu experiență și fără, pentru persoane cu studii superioare sau studii medii. La prima vedere, există o diversitate foarte mare a locurilor de muncă.

Anual finalizează studiile peste 15.000 de studenți. În 2018 au absolvit studiile superioare, la ciclul I, licență 11.900 studenți, iar 6.200 au finalizat ciclul II, masterat. Adițional 7.000 de tineri au absolvit centre de excelență, colegii și școli profesional tehnice. La prima vedere, există suficienți tineri pregătiți să se încadreze în câmpul muncii și să ocupe locurile vacante.

Atunci de ce numărul locurilor vacante este în continuă creștere, iar numărul tinerilor care nu-și găsesc un loc de muncă este tot mai mare? Putem doar să înaintăm câteva ipoteze:

  • Facultățile universităților și centrele de instruire profesional-tehnice nu asigură profilul necesar al angajaților. Angajatorii caută sudori și ingineri specializați în electrofizică, iar universitățile dezvoltă juriști și economiști (peste 40% dintre absolvenți finalizează studiile în domeniul administrării afacerilor).
  • Distribuția geografică a joburilor vacante diferă de distribuția resurselor umane disponibile. Angajatorii oferă posturi de muncă în Chișinău, Bălți și centre raioane, dar în zonele rurale, oamenii nu au alternative de angajare.
  • O bună parte din condițiile, inclusiv salariale, oferite de angajatori nu se ridică la nivelul așteptărilor potențialilor angajați.
POT TINERII SĂ-ȘI CONSTRUIASCĂ O CARIERĂ ÎN MOLDOVA?

În Chișinău, salariul tinerilor specialiști începe de la 5.000 lei/lună, iar pe parcurs poate ajunge și până la 15.000-20.000 sau chiar 30.000 lei.

Cele mai atractive domenii de activitate, din acest punct de vedere, sunt Telecomunicațiile și IT – salariul mediu pentru luna ianuarie 2019 constituie 14.000 lei, precum și sectorul financiar – 12.000 lei. În același timp, în sectoarele de importanță națională cum ar fi cele de sănătate și educație, salariile medii constituie 6.000, respectiv 5.000 lei. Salariul mediu în sectorul privat pentru anul 2018 a constituit 6.485 lei, iar în sectorul public – 5.624 lei și înregistrează o creștere de peste 10% față de anul 2017.

De asemenea, în ultima perioadă, tot mai multe companii dezvoltă programe interne de inducție și instruire a noilor angajați, oferă beneficii suplimentare (transport, tichete de masă, garanția creditelor cu rată preferențială pentru angajați), ca să fie atractive pentru tineri.

S-ar părea că tinerii chiar pot să-și construiască, cel puțin în câteva sfere de activitate, o carieră frumoasă în Republica Moldova. Întrebarea este dacă-și doresc acest lucru?

CUM POT TINERII SĂ SE PREGĂTESCĂ?

Universitățile, ca și alți angajatori locali, nu reușesc de fiecare dată să asigure suficienți profesori experimentați în pregătirea viitorilor specialiști. De aceea, tinerii trebuie să manifeste o atitudine proactivă și să caute surse alternative de dezvoltare. Ce ar putea să facă tinerii?

  • Să-și dezvolte abilități noi și necesare utilizând cursurile online disponibile pe platforme educaționale (ex: udemy.com, www.coursera.com). Gratuite sau la preț redus, acestea oferă o gamă variată de subiecte și flexibilitate în instruire.
  • Să valorifice stagiile de practică în cadrul companiilor și să comunice cu specialiștii care au experiență bogată în domeniu.
  • Să participe la conferințe, evenimente, traininguri și programe de dezvoltare complementare studiilor universitare.

În prezent, piața muncii diferă enorm de mult de cea din secolul XX și, cu atât mai mult de cea din secolul XIX. Mai ales pentru cei care au trăit experiența Uniunii Sovietice, unde locul de muncă era asigurat imediat după finisarea studiilor. Libertatea de alegere era aproape inexistentă, statul trimitea tinerii la muncă acolo undea avea nevoie de ei, însă locul de muncă era sigur și pe termen lung. Acum, joburile sunt de altă natură, multe dintre profesii nu existau acum 10 ani, altele noi apar în fiecare an. Tinerii trebuie să se dezvolte și să învețe constant. Pentru a fi relevant, este nevoie de mult mai multe tipuri de abilități decât simpla cunoaștere a unui domeniu. Vom reuși oare să îmbrățișăm perspectiva învățării continue și a flexibilității în gândire sau vom rămâne blocați în stabilitatea unui loc de muncă fără libertate?